Pentru români, micile lor furtișaguri postdecembriste sunt mai de preț decât acceptarea adevărului referitor la lovitura de stat

Distribuie!by loading... În Biblie este scris că „Adevărul te va elibera!”, dar românii refuză cu încăpățânare să fie liberi, preferând în locul acestuia minciuna servită de străinii cotropitori și totul doar pentru ca fiecare să-și poată ascunde sau conserva micile lui furtișaguri post-decembriste!… Am mai afirmat public atât pe această […]
Distribuie!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather


În Biblie este scris că „Adevărul te va elibera!”, dar românii refuză cu încăpățânare să fie liberi, preferând în locul acestuia minciuna servită de străinii cotropitori și totul doar pentru ca fiecare să-și poată ascunde sau conserva micile lui furtișaguri post-decembriste!…

loading...

Am mai afirmat public atât pe această pagină, cât și în alte locuri și medii, că adevărata Revoluție în România se va produce și va lansa țara pe drumul pe care și-l dorește orice popor normal la cap, doar atunci când se va recunoaște oficial și se va afirma public faptul că în decembrie 1989 a avut loc o odioasă lovitură de stat, minuțios pregătită de complotiști-trădători din interior, sprijiniți de serviciile secrete (și agenții lor) din statele care au avut interese mai mari sau mai mici asupra a ceea ce reprezenta la acea vreme Republica Socialistă România și resursele ei umane (forță de muncă super-calificată) și materiale (naturale).


Și imediat la începutul anului 1990, primul mare jaf-criminal s-a și produs: documentele operative și arhiva DSS (Departamentul Securității Statului) au fost împărțite „frățește” între cei doi mari aliați în distrugerea României: URSS și SUA!…

Ca să ascundă cât mai adânc adevărul și pentru a pune presiune pe oricine ar fi îndrăznit să susțină că a fost lovitură de stat, au fost create sau înființate forțe organizate (cohortele de „revoluționari”) și instituții a căror unică specializare și unic scop au fost acelea de a identifica dacă mai există persoane care cunosc despre comploturile care au funcționat înainte de 1989 și dacă mai există date și informații materiale, care ar putea fi folosite pentru demonstrarea ADEVĂRULUI, ca să fie confiscate și eventual distruse, ca să nu apară în spațiul public. Și uite așa, comisie după comisie și instituție după instituție, în toți acești 30 de ani, fiecare a făcut tot ce i-a stat în putință ca să îndeplinească acest lucru. Citez aici „CNSAS” și „IRRD ’89”, dar numărul acestora este mult mai mare, iar „angajații” lor (la fel ca și „revoluționarii” de profesie) sug cu un succes deosebit din resursele financiare ale statului român bani care ar trebui să-și găsească o întrebuințare mult mai utilă altfel.


Cui folosesc toate aceste eforturi deosebite și demne de o cauză infinit mai bună?!?…

Doar justificării legitimității clasei politice (par)venite după decembrie 1989 la conducerea României și acoperirii intereselor statelor (și din Est și din Vest), care și-au dat mâna la sfâșierea și jefuirea României. Și în mod mai mult decât evident, ca să poată face toate aceste lucruri, poporul român a trebuit spulberat în cele patru zări, opoziția patriotică (nu politică) din țară fiind astfel practic distrusă. La această distrugere a patriotismului românesc a contribuit de asemenea cu tot succesul de care au fost în stare politicienii post-decembriști (trădători prin definiție!), care prin trimiterea la reformă a învățământului românesc, au îndepărtat complet lecțiile de patriotism din școli, iar din manuale au dispărut scriitorii și poeții patrioți, fiind înlocuiți în cel mai pur sens al cuvântului, cu patrihoți!… Nici măcar așa-zisele (autonumitele) partide naționaliste și patriotice (mă refer aici la PNL și PNȚcd) nu au avut ca program politic patria și poporul. Singurul lor țel a fost (și din păcate încă mai este!…) restituirea, cu drept și fără drept a unor proprietăți reale sau imaginare și jefuirea până la os a resurselor țării. Ce nu au putut jefui ei, au dat la „liber” ca să fie jefuit de străini. Singura „plată” pe care au pretins-o străinilor fiind aceea de a le garanta și proteja fărădelegile comise de aceste partide în această țară în toți acești 30 de ani!…

Recent am descoperit întâmplător în presa din mediul on-line faptul că „IRRD ’89” (Institutul Revoluției Române din decembrie ’89) a susținut în ziua de 21 februarie 2019 încă o conferință publică, pentru a-și justifica astfel sumele uriașe consumate cu lăcomie din bugetul de stat. Au fost invitați cu această ocazie tot felul de „premianți” ai victoriei criminalilor din decembrie 1989 și pe care îi puteți vedea atât în imaginea de mai jos, cât și urmând link-ul către înregistrarea publicată pe Youtube de reprezentanții acestei instituții.

Am citit articolul respectiv (pe care am să-l reproduc mai jos), am vizionat și înregistrarea de aproape trei ore a conferinței și, pe lângă deja obișnuitele certuri pentru ciolan dintre beneficiarii loviturii de stat, ceea ce mi-a atras atenția este faptul că acum, la 30 de ani de la Marea Crimă Națională din decembrie 1989, acest institut „de bine” (de bine, da,… dar nu pentru interesul poporului român) a ajuns la concluzia că este posibil ca unele date și informații despre implicarea URSS prin serviciile sale de informații și agenții săi recrutați sau infiltrați în RSR, să fi scăpat actului de asasinare națională comis prin desființarea DSS și spulberarea Armatei și că prin urmare, este cazul ca „martorii” care au luat act despre astfel de lucruri în activitățile profesionale pe care le-au desfășurat, să fie identificați și chestionați asupra a ce-și mai amintesc despre acele lucruri, iar dacă mai este posibil să fie identificate anumite documente operative de la acea vreme, ca să fie „colectate”, pentru ca vezi-Doamne, să fie făcute publice.

Acum am înțeles în sfârșit de ce, în urma numeroaselor mele demersuri adresate reprezentanților sovietici sau post-sovietici și actuali cetățeni ai Federației Ruse de a veni și a susține public adevărul și să recunoască oficial implicarea statului sovietic în înlăturarea socialismului din RSR, aceștia au fost fie evazivi, fie mi-au răspuns că nu au aprobare să abordeze astfel de subiecte nici în spațiul public și nici în mod particular!… Pentru că se dovedește astfel că interesele Federației Ruse în țara noastră, la fel ca și cele aparținând statelor NATO care ne parazitează cât doresc ele, nu au ajuns la final și că tot mai au îl plan să jefuiască de la noi ceea ce poate că în acest moment nici prin minte nu ne trece!… Am trimis numeroase mesaje directe sau indirecte către agenții de influență sau reprezentanții acreditați ai Federației Ruse în România, să înțeleagă și să manifeste un dram de umanitarism și să ajute poporul român prin recunoașterea adevărului din decembrie 1989, dar s-au făcut că plouă în cel mai adevărat mod cu putință!… O astfel de recunoaștere oficială ar spulbera toate structurile parazitare care au pus stăpânire în acest moment pe statul român și ar arăta adevărata calitate a politicienilor post-decembriști, adică aceea de trădători și de impostori, dușmani ai propriului lor popor și doar cozi de topor în mâinile jefuitorilor!… Dar statul rus, prin reprezentanții săi oficiali, tace!… De ce o face?… Doar ei o știu!… Poate că își dau seama că recunoscând oficial astfel de lucruri, rusofobia poporului român ar putea atinge cote și mai înalte!… Este posibil să fie și așa, dar foarte sigur este faptul că adevărul rostit astfel ne va elibera!… Și pe noi, ca români,… și pe ei ca vecini și congeneri cu noi, dar cu conștiința pătată de crimele produse în decembrie 1989 de cozile lor de topor care au acționat în RSR alături de cele ale lacomilor capitaliști din Vestul Europei, care nu-și mai vedeau altfel poftele îndeplinite!…

Și totodată, să fie condamnat public și oficial și faptul că aceiași trădători și criminali au asasinat premeditat și aparatul de stat responsabil cu Securitatea României și Apărarea Națională a statului român!… România în prezent, practic nu mai funcționează ca stat independent și de sine-stătător, iar sistemul său național de apărare nu mai există, fiind înlocuit cu un aparat sofisticat de acoperire și de susținere a celor care în decembrie 1989, împreună cu sovieticii, au răsturnat un regim politic legitim ales și constituit în România și care adusese țara noastră la un nivel de dezvoltare economică, profesională și culturală la care cei de astăzi nici măcar nu pot visa. Ei doar înghit din greu găluștile antiromânești, care denigrează „epoca Nicolae Ceaușescu” insistând să le inoculeze românilor că atunci a fost doar rău, foarte rău, iar acum curge lapte și miere prin toate șanțurile!… Poate că curge ceva,… dar ceea ce curge este „laptele cucului” și „mierea” ce se scurge din colții viperelor cu corn!…

Au constatat ei că mai au niște „pietre” în pantofii de revoluționari și că nu se simt bine și liniștiți până când nu le identifică și nu le elimină complet?!?… Așa că din aceste motive consider eu cu deosebit temei că, adevărata REVOLUȚIE a românilor nu va avea loc decât atunci când se va recunoaște public și oficial caracterul de lovitură de stat a tot ce s-a întâmplat în decembrie 1989 în România, cu unicul scop de a desființa această țară ca potențial operator economic la nivel mondial și de a o jefui așa cum cunoaștem acum cu toții și de a îndatora pentru totdeauna generațiile de români ce vor trăi în vatra lor strămoșească!…

Avem mai jos articolul despre care am comentat mai sus. Vă invit să-l citiți dacă vreți și să constatați și dumneavoastră ce interes deosebit constituie pentru „revoluționarii” lu’ Pește identificarea persoanelor care au lucrat informativ-operativ agenții sovietici și dacă mai există documente pe care să pună ei mâna, ca să dovedească astfel cât de loiali le sunt stăpânilor lor!… Care stăpâni?!?… Probabil că nici ei nu știu sigur cine îi trage de sfori! Reiese foarte clar însă, ale cui jocuri le fac acești trădători de țară patentați, care se hrănesc cu sângele poporului român și al patrioților români!… Nu sunt un rusofob. Dimpotrivă, sunt convins că locul și rolul României în geo-politica euro-balcanică ar trebui să fie mai apropiate de Federația Rusă decât de SUA și NATO, dar de aici și până la a accepta ca niște cozi de topor să sape și după 30 de ani ca să afle cine, cât și cum i-a lucrat pe spionii sovietici și pe agenții lor din RSR, mi se pare nu doar ca fiind deplasat, ci și o odioasă trădare de țară. De parcă nu este destul că americanii ne-au parazitat serviciile de informații și de contrainformații precum teniile și nu le lasă să lucreze nimic în interesul României, transformându-le în simple extensii ale serviciilor lor!… Dar oare, cine nu o mai mișuna astăzi prin România, precum cariile și nu o mai roade la temelia acesteia?!?… Poate doar cei care nu au interese de nici un fel în țara noastră, dacă putem accepta că ar exista și așa ceva!… Iar spălații pe creier din rândul poporului român încă mai mănâncă rahatul care le-a fost băgat pe gât în decembrie ’89 referitor la Securitate ca instituție și lucrătorii ei ca patrioți!… Efortul depus astăzi de aceste cozi de topor, trădătoare de țară și de neam pentru a identifica ce mai există despre lovitura de stat organizată de ele și-ar găsi infinit mai mult utilitatea și rațiunea dacă ar fi îndreptate spre identificarea și căutarea celor care și-au trădat țara și s-au vândut străinilor pentru un pumn de arginți și i-ar aduce în fața Justiției, ca să dea socoteală! Care Justiție?!?… Asta este o altă discuție!…

KGB vs DSS / Comploturile politico-militare, date istorice, dezvăluiri și controverse în conferința publică de la IRRD ’89.

În contextul aniversării a 30 de ani de la izbucnirea, desfășurarea și victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, IRRD 1989 a realizat o nouă conferință publică, în ziua de 21 februarie 2019, dedicată comploturilor politico-militare care au încercat să pună în dificultate regimul Ceaușescu, precum și relația dintre KGB și Securitate. Modul în care serviciile de informații sovietice și occidentale au fost implicate în realizarea unora dintre aceste comploturi, participanții la aceste comploturi, biografiile lor profesionale și politice, rolul și locul fostului Departament al Securității Statului (DSS) în lichidarea acestor comploturi, relevanța lor în economia prăbușirii regimului Ceaușescu și nu numai, au fost subiectele abordate în cadrul acestei conferințe. Au conferențiat istoricii dr. Florian BANU (Consilier CNSAS) și dr. Constantin CORNEANU (Director General-adjunct al IRRD 1989). Pe parcursul conferinței au intervenit Gelu Voican VOICULESCU (Director General al IRRD 1989), Petre ROMAN (membru în Colegiul Național al IRRD 1989), generalul de brigadă (r) Vasile MĂLUREANU (fost coordonator la nivel central al activității informative pe profilul antisubversiune – Direcția I Informații Interne din cadrul DSS, respectiv Diviziunea A – Apărarea Constituției din Serviciul Român de Informații), jurnaliști, istorici, revoluționari.

Referitor la această confruntare dintre KGB și Securitate, istoricii dr. Florian BANU (Consilier CNSAS) și dr. Constantin CORNEANU (Director General-adjunct al IRRD 1989) au menționat faptul că precursoarea UM 0110 (anti-KGB), viitoarea UM 0920/A din structura Direcției Generale de Informații Externe (DGIE) își are originea în ordinul primit de către generalul Nicolae Doicaru, la începutul anului 1963, din partea ministrului Alexandru Drăghici, de a se constitui o unitate specială care să apere ambasadele și agențiile economice românești din țările socialiste de atenția serviciilor in­for­mative și contrainformative ale aliaților din Tratatul de la Varșovia. Șeful DGIE, Nicolae Doicaru, va interpreta într-un mod ciudat ordinul lui Alexandru Drăghici și va înfiin­ța un serviciu a cărui principală misiune era aceea de a recruta diplomați occidentali acreditați în diverse capitale din spațiul dominat de sovietici. La sfârșitul anului 1965, colonelul Constantin Iosif, prieten cu generalul Nicolae Doicaru, a devenit șeful a ceea ce s-a numit la început Biroul Țări Socialiste din cadrul Direcției Generale de Informații și, mai apoi, locțiitor al serviciului de informații orientat spre țările socialiste.

În primăvara anului 1969, ca urmare a reorganizării activității și structurii DGIE, Biroul Țări Socialiste a primit și sarcini de natură contrainformativă, devenind o unitate inde­pen­dentă, sub comanda aceluiași colonel Constantin Iosif. În 1973, după reorganizarea Di­recției a III-a Contraspionaj și debarcarea generalului-maior Neagu Cosma de la con­du­cerea acesteia, UM 0920 (DIE) a preluat și nucleul special din cadrul Direcției a III-a care se ocupa cu combaterea spionajului din țările socialiste și verificarea loialității mem­brilor CC al PCR. Contraspionajul descoperise trădările din DIE, faptul că o serie întreagă de ofițeri DIE aflați la post erau deconspirați, încă din plecare, iar unii dintre agenții din exterior ai Direcției a III-a căzuseră în mâna contraspionajului occidental, ca urmare a unei „indiscreții” venite de la DIE. Ordinul prin care Direcției a III-a i-au fost limitate o serie de prerogative în muncă purta numărul „000235” (Strict-secret de importanță deosebită), adică numărul de la mașina de serviciu a lui Ion Mihai Pacepa. Prin acest ordin spionajul românesc prelua în totalitate contraspionajul în sensul că au fost desființate rezidențele create, lichidate punctele de contraspionaj create în străinătate, dar instaurată obligația de a preda acestor organe orice informator de contraspionaj care pleca în străinătate definitiv sau pentru o perioadă mai îndelungată.

Noua unitate (UM 0920/A) se va afla, în continuare, sub comanda colonelului Constantin Iosif care va fi cooptat și în consiliul de conducere al DIE. În ancheta întreprinsă în 1978, după dezertarea generalului Ion Mihai Pacepa, se va releva faptul că șeful UM 0920/A minimalizase pe orice cale pericolul pe care-l prezenta activitatea serviciilor de informații din țările socialiste pentru cadrele din DIE. În 1977, UM 0920/A va trece sub coordonarea directă a ministrului de Interne, Teodor Coman, și a generalului Nicolae Pleșiță. Ofițerii DIE au mărturisit, în cursul an­chetei din 1978, faptul că au fost distruse, din ordinul colonelului Constantin Iosif, nu­me­roase documente referitoare la introducerea de tehnică operativă în domiciliile unor oa­meni pe care nu-i agreau, respectiv Mircea Malița, Nicolae Militaru precum și alți dem­ni­tari comuniști din epocă. Colonelul Ion Păduraru (DIE) va raporta faptul că șeful UM 0920/A a distrus toate materialele cu privire la persoanele suspecte că ar lucra pentru un serviciu de informații din țările socialiste. Ancheta internă efectuată în 1978 va releva faptul că UM 0920/A a instalat tehnică operativă și a desfășurat activități contrainformative fără aprobări legale de la organele în drept chiar și împotriva cadrelor de conducere din aparatul de stat și, totodată, au prelucrat cu mijloace TO și filajul de care dispunea UM 0920/A pe cine au dorit Nicolae Doicaru și Ion Mihai Pacepa, atât din Ministerul de Interne, cât și din alte instituții. UM 0920/A a fost folosită și de Emil Bobu, cu prilejul Plenarei CC al PCR din aprilie 1974, pentru a-i supraveghea pe unii activiști ai PCR care nu prea mai erau de acord cu Nicolae Ceaușescu și cu a sa politică. Într-un interviu acordat postului de televiziune Duna TV, fostul general de securitate Ion Mihai Pacepa a declarat că Ion Iliescu a fost interceptat ani de zile cu microfoanele tip «UM 0920/A», încă din anul 1972.

Ofițerii UM 0920/A au participat la acțiuni de filaj și supra­veghere informativă și a membrilor marcanți ai Consiliului de Stat, prim-miniștrilor sau a secretarilor CC al PCR urmărindu-se verificarea loialității acestora față de PCR și față de Nicolae Ceaușescu. După defectarea lui Ion Mihai Pacepa (23 iulie 1978), UM 0920/A va deveni UM 0110 (denumită codificat „Contraspionaj Est” sau „anti-KGB”). În decembrie 1989, UM 0110 avea în componența sa 304 persoane, dintre care 264 ofițeri, care lucrau în patru servicii informative. Două dintre aceste servicii se ocupau de URSS, unul de Ungaria și Iugoslavia, celălalt de RDG și celelalte state socialiste. La comanda UM 0110 a rămas colonelul Constantin Iosif, devenit, mai apoi, general, până în 1986 când a fost înlocuit cu generalul-maior Victor Neculcioiu.

În preocupările ofițerilor UM 0110 se vor afla, cu precădere, toți cei care aveau studii militare/civile în URSS sau manifestau simpatii față de Uniunea Sovietică. Într-un document din 18 iulie 1995 înaintat de către MApN către senatorul Șerban Săndulescu (PNȚcd), membru al Comisiei parlamentare pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989, se menționa faptul că primele cadre ale MApN au plecat la studii militare în URSS în 1948, prima promoție de ofițeri absolvenți fiind în 1950, iar ultima în 1967. În total, 1.858 de ofițeri ai MApN au absolvit academii și școli militare, precum și cursuri de perfecționare (specializare) în URSS. 816 ofițeri au absolvit academii militare, cu durata de 2 – 7 ani, astfel:

1) 161 la academii militare generale de comandă și stat-major (Academia Militară Superioară „K. E. Voroșilov” și Academia Militară „Mihail B. Frunze”);

2) 348 la academii militare cu profil de armă (artilerie, blindate, geniu, transmisiuni, transporturi, chimie și radiolocație);

3) 257 la academii militare cu profil tehnico-ingineresc;

4) 33 la Academia de Spate și Apro­vizionare;

5) 17 la Academia Militară Politică „V. I. Lenin”.

Acestor ofițeri li se vor adăuga 348 de ofițeri care au absolvit școli militare cu durata de 1 – 3 ani din diferite specialități militare, precum și 704 ofițeri care au absolvit cursuri de perfecționare pe linie de comandă, stat-major, servicii și asistență medicală. La data întocmirii documentului, 1.827 dintre acești ofițeri nu mai lucrau în MApN fiind scoși din evidența rezervei militare, adică nu mai aveau nicio obligație militară. „Ceilalți 41 ofițeri, au vârsta cuprinsă între 51 și 60 de ani, îndeplinesc cu competență funcții pe linie de comandă, stat-major, tehnică, învățământ și cercetare științifică, fiind apreciați în notările de serviciu, preponderent, ca ofițeri foarte buni”, menționa MApN. Direcția Personal din Ministerul de Interne a comunicat că în urma analizelor efectuate a rezultat faptul că în perioada 1948 – 1968 nu au fost trimise cadre ale Ministerului de Interne la studii academice sau de nivel superior în URSS. Însă, 1.000 de cadre ale Ministerului de Interne au efectuat stagii de perfecționare (specializare) la instituții de învățământ civil sau militar din URSS. În 1995 nu se mai aflau în activitate niciunul dintre acești oameni.

În contextul denigrării Revoluției Române din Decembrie 1989, presa post-decembristă a menționat existența unor generali (Nicolae Militaru, Vasile Ionel, Marin M. Pancea, Gheorghe Logofătu etc.) și a unor ofițeri superiori din MApN care ar fi lucrat pentru GRU sau KGB, însă dovezile, cu excepția unor supoziții, nu au fost făcute publice niciodată în condițiile în care se păstrează misterul asupra destinului dosarelor din arhiva fostei UM 0110 (anti-KGB), precum și al dosarelor fostei Direcții a IV-a Contrainformații militare. Istoricul Marius Oprea consemnează, privitor la arhiva UM 0110, faptul că, după o sursă anonimă, o mare parte a arhivei UM 0110, circa 40.000 de pagini, depozitată la Iași, a fost transferată în 1994 – 1995 către București. În lucrarea Cazul Timofte – KGB…, jurnalistul Alexandru Mihăilă reproduce în facsimil (p. 322) raportul din 10 aprilie 2001 al colonelului Constantin Muraru din SRI în care se menționează faptul că înainte de anul 1996, dar și după aceea, a apărut solicitarea „inventarierii tuturor persoanelor ce au făcut obiectul preocupărilor pe linia contraspionajului sovietic (a fostei UM 0110) cu precizarea necesității valorificării datelor și informațiilor pe care le dețineau foștii lucrători ai UM 0110, activi sau în rezervă, cunoscut fiind faptul că pe acel profil de muncă arhiva nu s-a conservat”. Istoricul britanic dr. Dennis Deletant declara, într-un interviu apărut în săptămânalul Prezent, că marile mistere, care continuă să învăluie istoria Securității, și care trebuie să fie developate opiniei publice, și nu numai, se referă la:

  1. stabilirea influenței pe care a avut-o KGB la începuturile Securității, în 1948;
  2. care a fost politica de cadre a Securității înainte de 1965 și după;
  3. care au fost țintele UM 0110;
  4. unde sunt banii din conturile fostului DSS și
  5. care sunt politicienii din Occident și din partidele socialiste vest-europene care au primit bani de la regimul Ceaușescu sau au întreținut relații cu Securitatea română.

Referindu-se la o posibilă implicare a serviciilor de informații sovietice (KGB&GRU) într-o conspirație împotriva lui Nicolae Ceaușescu în anii ꞌ80, fostul șef al Direcției a IV-a Contrainformații Militare, generalul-locotenent (r) Vasile Gheorghe, va declara, cu re­ferire la Nicolae Militaru, într-un interviu acordat jurnalistei Angela Băcescu în martie 1991, că sunt lipsite de temei susținerile generalului, privind amploarea legăturilor pe care le-ar fi avut în rândul generalilor și a altor categorii de militari activi. În realitate aceste legături se refereau la câțiva rezerviști, nemulțumiți și ei, pentru măsurile administrative luate împotriva lor.

O serie de mărturii ale fostului ministru al Apărării Naționale, generalul (r) Con­stantin Olteanu, referitoare la incidentul din 18 februarie 1978 (conversații intime cu generalii sovietici în afara cadrului oficial) care a permis îndepărtarea lui Nicolae Militaru din MApN pe motiv de apartenență la GRU, au născut numeroase întrebări: a fost Nicolae Militaru agent secret al GRU sau doar un susținător al politicii URSS în cadrul Tratatului de la Varșovia și în lume? Inexistența în circuitul istoriografic a unor docu­mente din dosarele Direcției a IV-a Contrainformații militare a DSS, cu referire la Nicolae Mili­taru, amplifică misterul asupra acestui ofițer și a rolului său în confruntarea dintre comunitatea de intelligence a României socialiste, susținătoare a politicii interne și externe a lui Nicolae Ceaușescu, și KGB&GRU, ca instrumente de putere ale Uniunii Sovietice.

Direcția a IV-a Contrainformații militare va încerca, conform declarațiilor făcute de către generalul-maior Constantin Nuță lui Constantin Olteanu, să forțeze o mărturisire completă a lui Nicolae Militaru, în condițiile în care cei de la contrain­for­mații militare, nu au cunoscut din timp despre faptul că va avea loc o asemenea discuție, nu au dirijat special un informator și nici nu au avut instalată tehnică operativă. Fostul ministru al Apărării Naționale, Constantin Olteanu, nu a crezut versiunea privitoare la surpriza pe care GRU și Nicolae Militaru au produs-o ofițerilor Direcției a IV-a Contrainformații militare, iar Nicolae Ceaușescu nu s-a grăbit să-l schimbe din funcție, imediat, pe generalul-colonel Nicolae Militaru. Nicolae Militaru a rămas în funcția de ministru-adjunct al Ministerului Construcțiilor Industriale până la data de 8 februarie 1984, deși pe 4 aprilie 1983 a fost trecut în rezervă și pensionat din MApN. Totodată, a rămas membru supleant al CC al PCR până la 22 noiembrie 1984, nemaifiind ales la Congresul al XIII-lea al PCR. Beneficiind de o asemenea calitate a putut să se interneze la Spitalul „Elias” unde l-a reîntâlnit pe Ion Iliescu care venise într-o vizită la Valter Roman. Menționăm faptul că la 17 aprilie 1983, Nicolae Militaru i-a scris lui Nicolae Ceaușescu cerându-i să fie numit la comanda Academiei Militare a Republicii Socialiste România. După întâlnirea cu Ion Iliescu, Nicolae Militaru a trecut, conform propriei mărturii din 1991, să contacteze personalități politice și militare ale regimului comunist care se puteau angaja în derularea unui complot politico-militar prin care urma să fie înlăturat de la putere Nicolae Ceaușescu.

Profesionalismul cadrelor din UM 0110 și intransigența conducerii supreme a Departamentului Securității Statului (DSS) nu au permis nașterea unei „opoziții politice” în sânul PCR, de inspirație „gorbaciovistă”, cu efecte pe termen mediu și lung în ceea ce privește drumul nostru în viitor!

Conferința KGB versus Securitate. Comploturi politico-militare împotriva regimului Ceaușescu și relevanța lor în erodarea încrederii regimului și-a propus să pună în discuție rolul și locul serviciilor de informații sovietice în nașterea unei opoziții politice față de regimul Ceaușescu atât în interiorul PCR cât și în afara acestuia, a modului în care unii dintre liderii marcanți ai României de după 22 decembrie 1989 au fost racordați, prin firele tainice ale acestor comploturi, la interesele strategice ale Uniunii Sovietice sau nu

….. (am exclus de aici șirul de link-uri de pe pagina originală, deoarece erau unul și același, repretându-se inutil de mai multe ori)

Video înregistrarea completă: KGB-ul, Securitatea și comploturile politico-militare din epoca Ceaușescu https://youtu.be/_p6hVP5fAUc

*Articol realizat pe baza datelor istorice furnizate de dr. Florian BANU și Dr. Constantin CORNEANU (prezentate în conferință) și a materialului video realizat de Romania Breaking News – RBN Press în calitate de partener media al manifestării.

TEODOR BĂLAN·

romaniabreakingnews.ro

Autorul articolului: Dorian Theodor,

Sursa articolului: https://romaniabreakingnews.ro/kgb-vs-dss-comploturile-politico-militare-date-istorice-dezvaluiri-si-controverse-in-conferinta-publica-de-la-irrd89/

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook Gazeta de Informații!

Citiți și...

DEZVĂLUIRI ANPC: Bem sucuri carbogazoase cu extract de gândaci. Vezi studiul:
Romania prostilor bine facuti
Mentalul pulimii: "Sa ne dea!", disonanta cognitiva la nivel de tara !
A murit Verestoy Attila "drujba lui Dumnezeu", insa padurile dispar in continuare sub Schweighofer | strainii au defrisat Romania din 1989 sub ochii romanilor care privesc "neputinciosi" cum altii se imbogatesc pe resursele tarii
“Profu’ de pedofilie” va preda la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala unde se formeaza cadrele SRI si SIE
BRASOV: Un olandez l-a violat pe băiețelul român de 14 ani pe care voia să-l adopte. „Peste 30.000 de copii au fost transferați în străinatate, cu un profit de un miliard de dolari pentru oficialități și intermediarii care au înlesnit adopțile”.
Suspendarea lui Iohannis este o urgenţă!
Benjamin Fulford face dezvăluiri incredibile despre Oculta Mondială !
Alertă: Facebook vrea să își creeze propriile știri și să controleze adevărul
Imigranții aduși în România sunt un secret? Autoritățile tac ca să nu irite alegătorii?
Scandal monstru între jurnalişti. Moise Guran, de la Digi 24, este ameninţat cu judecata de către un coleg de breaslă. Afirmațiile ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, despre carnea stricată, peștele cu viermi care ajunge neviscerat pe piața din România și salamul spalat cu oțet pentru a fi repus apoi pe rafturi provoacă scandal între jurnaliști,
DCnews: “Se cere înființarea unei Comisii de anchetă privind calitatea de agent străin a Laurei Codruța Kovesi”
Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Gazeta de Informații

Gazeta de Informații: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@gazetadeinformatii.ro