Munca patriotică, un abuz „comunist”, dar de voluntariat nu ați auzit?

Distribuie!by 1. 2. 3. Cunosc foarte bine viața din România dinainte de 1989 întrucît am trăit-o din plin, nu am privit-o prin sticla unei eprubete. Știu foarte bine abuzurile, drepturile pe care nu le aveam, lipsurile, după cum știu foarte bine lucrurile foarte bune pe care le aveam, dar le-am […]
Distribuie!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
1. 2. 3.

Cunosc foarte bine viața din România dinainte de 1989 întrucît am trăit-o din plin, nu am privit-o prin sticla unei eprubete. Știu foarte bine abuzurile, drepturile pe care nu le aveam, lipsurile, după cum știu foarte bine lucrurile foarte bune pe care le aveam, dar le-am pierdut.

loading...

Constat că de aproape trei decenii vechea societate este demonizată cel mai adesea în mod mincinos. Cauzele sînt multiple. Cei mai nevinovați sînt tinerii imbecili și naive de la TV care au crezut pe nemestecate tot ce li s-a povestit. Apoi, cei care au ținut cu tot dinadinsul să se răzbune pentru închisoarea la care au ajuns întrucît au săvîrșit fapte penale de drept comun. Mai sînt cei care, favorizați ai vechiului regim (ca de pildă mulți actori), și-au confecționat o nouă biografie, de dizidenți, de prigoniți. Dar cei mai odioși sînt cei care mint pentru a distrage atenția de la nenorocirile de azi – tinerilor nu li se spune că în trecut toți aveau loc de muncă, toți aveau locuință, sănătatea era gratuită, învățămîntul era gratuit, taberele erau gratuite sau foarte ieftine, mîncare era pentru toți, și era ieftină, era bună, era curată, era sănătoasă, etc. Ca să nu vadă ce au pierdut, tinerilor li se spune ce drepturi au cîștigat, au cîștigat dreptul să se bucure, dreptul la contracepție, dreptul la avort, dreptul la homosexualitate, dreptul copiilor de a nu fi pedepsiți orice ar face, mii de drepturi inutile sau chiar dăunătoare!


În seara de 7 mai 1986 pe stadionul Ramon Sanchez Pizjuan din Sevilla, Steaua București obținea o victorie senzațională în fața F.C. Barcelona și cîștiga Cupa Campionilor Europeni la fotbal (nimeni nu amintește însă ce noroc am avut: la acea ediție, în urma incidentelor produse cu un an în urmă, la data de 29 mai 1985 de huliganii englezi pe stadionul Heysel din Bruxelles soldate cu 39 de morți, echipele englezești, permanent favorite, au fost suspendate). Am auzit cu ani în urmă un tînăr dobitoc (acum dobitoc matur) care evocînd acest minunat moment, spunea că românii nu au avut dreptul să se bucure! Nu am avut cum să îl anunț pe tînărul dobitoc despre faptul că la sfîrșitul meciului, la miezul nopții, sute de bucureșteni au ieșit din casă și au plecat pe jos la Aeroportul Otopeni pentru a-i întîmpina pe cîștigătorii Cupei. Da, românii aveau dreptul să se bucure!

Am auzit tot acum mulți ani o tînără văcuță (acum matură și ea) că pe vremea lui Ceaușescu era interzisă contracepția (ca și cum asta se poate interzice!). Nu am avut cum să o anunț că pe vremea lui Ceaușescu, la orice tutungerie, printre țigări, ziare, efecte poștale, etc. se găseau prezervativele românești „Vulcan” (în cutii de ebonită) și „Butterfly” (chinezești, în pliculețe elegante de carton).


Se vorbește despre faptul că pe timpul lui Ceaușescu erau interzise avorturile – este adevărat, dar hai să fac niște precizări:

– legea (de fapt decretul, cred că era nr. 770/1966) permitea avortul în cazul femeilor care împliniseră 40 de ani, celor care aveau 4 copii, celor care aveau probleme de sănătate, în caz de viol sau de incest;

– mai era ceva care, nu știu cum, se întîmpla aproape numai noaptea: procurorul de serviciu de la Procuratura Capitalei primea un telefon de la maternitatea x prin care medicul y anunța că gravida z cu vîrsta de atîția ani are iminență de avort toxico-septic – această raportare însemna aprobarea avortului!;

– tot în acea perioadă, în toate țările catolice avortul era interzis – dar nimeni nu a făcut în aceste țări filme care să fie premiate, trebuia demonizată doar România.

Este adevărat, în ultimii ani ai lui Ceaușescu, era interzisă tăierea porcului (de Crăciun) sau a mielului (de Paști). Nici o problemă, contra unei bucăți de carne, medicul veterinar dădea o adeverință din care rezulta că animalul și-a rupt piciorul și trebuie sacrificat.

Sînt multe situații în care istețimea românilor a înfrînt dispozițiile legale.

                                                                       *

Am auzit despre abuzul muncii patriotice (sau al muncii voluntare) instituit de regimul comunist.

Hai să mai lămurim un lucru. Munca patrotică nu este creație comunistă, ci legionară.

Selecționez din „Cronologia Mișcării Legionare” o serie de tabere în care tinerii legionari îmbinau munca, educația și sportul.

„La 13 Septembrie 1925, Corneliu Codreanu pune piatra de temelie a Căminului Cultural Creştin din Iaşi, clădit cu braţele tineretului legionar pe locul donat de inginerul Bejan (Râpa Galbenă).

La 10 Iulie 1933, peste 200 de legionari se aduna la Vişani pentru a construi un dig care sa oprească revărsările de ape ale râului Buzău. Jandarmii, din ordinul lui Armand Călinescu, opresc această măreaţă înfăptuire, maltratând şi arestând pe legionari.

La 4 August 1933, începe lucrul legionarilor la Casa Verde din Bucureştii Noi.

În Tabăra de muncă de la Drăgăşani legionarii au lucrat de la 13 Iunie, până la 14 August 1935, fabricând 100.000 de cărămizi destinate zidirii catedralei din acel oraş.

Din Iunie până în Octombrie 1935, legionarii din Giurgiu şi-au construit clădirea destinată sediului Mişcării Legionare.

De la 30 Iunie până la 15 Septembrie 1935, legionarii au lucrat cărămizi şi au clădit Mânăstirea Izbuc (jud. Bihor).

De la 1 Iulie pana la 16 Septembrie 1935, legionarii au lucrat la Buga (jud. Lăpuşna) la temelia unei mânăstiri.

La Aciliu (jud. Sibiu), de la 1 Iulie pana la 10 Octombrie 1935, legionarii au clădit o biserică.

Tabăra de la Carmen Sylva a fost cea mai mare tabăra de munca a anului 1935. Acolo au lucrat, de la 5 Iulie până la 10 Septembrie, 800 de legionari în prezenţa Căpitanului, construind 7 cabane, 1 kilometru de şosea, terase, drum de automobile, 3 fântâni, au consolidat malurile, au făcut canale pentru scurgerea apelor, ziduri, turnuri etc.

De la 8 Iulie până la 15 Septembrie 1935, legionarii construiesc un drum prin stâncă la Mânăstirea Arnota, locul de odihnă al voievodului Matei Basarab. În acest timp au lucrat 242 de legionari.

În comuna Laz (jud. Alba), de la 15 Iulie la 19 Octombrie 1935, legionarii au construit o minunată casă culturală.

De la 8 Iulie la 8 Septembrie 1935, legionarii au lucrat cărămizi pentru construirea unei biserici în comuna Marca (jud. Sălaj).

De la 8 Iulie până la 6 Octombrie 1935, legionarii au lucrat 100.000 de cărămizi pentru a zidi o biserică în comuna Valea Mare (jud. Bălţi).

În comuna Ineu (jud. Arad), de la 18 Iulie pana la 14 Septembrie 1935, legionarii au lucrat, într-o tabără, 100.000 de cărămizi destinate construirii unei şcoli în anii următori.

În Tabăra de muncă Iancu Flondor (jud. Storojineţ) legionarii au lucrat cărămizi, pentru Casa Legionară, de la 1 August pana la 30 Septembrie 1935.

De la 12 August pana la 6 Octombrie 1935, în Nicoreşti (jud. Tecuci) legionarii au lucrat 30.000 de cărămizi pentru Casa Legionară.

De la 9 la 26 August 1935, legionarii au lucrat la pietruirea curţii bisericii şi la repararea bisericii din Baciu (jud. Braşov).

În Septembrie 1935, începe la Cluj construirea Căminului Ardealul tânăr legionar. Iniţiativa acestei construcţii a fost luată de comandantul legionar Ion Banea. Pentru construirea căminului s-au organizat 4 tabere: la Chintău, unde de la 18 Iunie până la 1 Septembrie 1935, s-au lucrat 130.000 de cărămizi; iar de la 17 Iunie 1936, încă 30.000 de cărămizi; la Baciu, în lunile Iulie şi August 1935, s-au lucrat 100 metri cubi de piatră pentru temelie; la Sutor, în lunile Ianuarie şi Februarie 1936, s-au tăiat lemnele; la Dorobanţi s-a lucrat în 1935 şi 1936. În aceste tabere au lucrat 800 legionari. La 6 Noiembrie 1936, s-a făcut sfinţirea primei construcţii şi de la această dată căminul este locuit de 25 legionari.

De la 16 Septembrie până la 4 Octombrie 1935, legionarii au construit şase diguri ca să împiedice revărsarea apelor Oltului asupra avutului Mânăstirii Mamu (jud. Vâlcea).

La 1 Mai 1936, se deschide Tabăra legionară profesor Traian Brăileanu de la Rădăuţi, care construieşte biserica Arhanghelul Mihail.”

Și nu sînt toate. De pildă, nu este pomenită munca legionarilor la ridicarea monumentalei scări care urcă în vărful dealului („gorganul”) de lîngă albia Dîmboviței, pînă la biserica lor de suflet, „Sf. Ilie Gorgani”.

După  instaurarea noului regim, munca patriotică a fost reluată, așa s-au făcut amplele lucrări de la Bumbești-Livezeni, Salva-Vișeu, Agnita-Botorca, Giurgiu-Răsmirești, Canalul Dunare-Marea Neagră (cel de azi, nu cel la care au pierit atîția legionari). Nu se gîndea nimeni că muncește pentru Gheorghiu Dej sau pentru Ceaușescu, toți munceau cu elan pentru România și pentru poporul român.

Îmi pare rău că nu am participat la lucrările de mai sus, la primele eram prea tînăr, la ultimele prea bătrîn.

Am prins însă muncă patriotică la scos cartofi (la IAS Fundeni, ferma Poșta), la cules piersici (la IAS Medgidia, ferma Castelu), la cules struguri (IAS Pietroiu), la cules porumb (IAS Bragadiru), la ridicarea Sălii Polivalente.

În derizoriu, munca voluntară era numită voluntar-obligatorie.  Noi ne duceam cu bucurie și plăcere. Scăpam de cursuri, făceam muncă fizică (și mușchi!), trăiam în aer curat, mîncam foarte bine iar după ce terminam munca, făceam sport și ne distram.

Vreau să le spun TFL-iștilor că noi, sub Ceaușescu, eram mult mai liberi decît sînt ei azi, eram liberi să GÎNDIM, ceea ce lor le este interzis. Aveam păcatele noastre, trăiam cu femei cu care nu eram căsătoriți, trăgeam chefuri pînă dimineața, dar la aceste chefuri nu discutam doar despre fotbal, mașini și curve, ci în special despre filozofie și despre cărți minunate, traduse pe atunci, de care ei nu au auzit. Dar nu ne trădam țara.

Azi, nu mai face aproape nimeni în România muncă patriotică (eu și alții, nu prea mulți, nebuni ca mine). Toți vor să cîștige ceva, iar cel mai bine se cîștigă din trădarea țării. Dar despre asta mai sînt multe de povestit, și am obosit.

                                                                                                     Dan Cristian IONESCU

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook Gazeta de Informații!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Gazeta de Informații

Gazeta de Informații: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@gazetadeinformatii.ro