Memorie pentru eternitate: un cip de cuart care poate stoca 360 terrabiti timp de 14 miliarde de ani!

Distribuie!by Memorie pentru eternitate: un cip de cuart care poate stoca 360 terrabiti timp de 14 miliarde de ani! loading... Pe bună dreptate, acest nou tip de memorie digitală poate fi considerată „eternă”, căci istoria umanităţii, cu toate reuşitele şi eşecurile ei, poate fi acum înmagazinată în cip-uri nu mai […]
Distribuie!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Memorie pentru eternitate: un cip de cuart care poate stoca 360 terrabiti timp de 14 miliarde de ani!

loading...

Pe bună dreptate, acest nou tip de memorie digitală poate fi considerată „eternă”, căci istoria umanităţii, cu toate reuşitele şi eşecurile ei, poate fi acum înmagazinată în cip-uri nu mai mari de dimensiunea unei monede, pentru multe miliarde de ani.
Cu doi ani în urmă, cercetătorii japonezi de la Universitatea din Kyoto şi cei de la compania Hitachi reuşiseră să realizeze stocarea digitală a datelor pe un strat din cristal de cuarţ, durata acelei memorii fiind de aproximativ 300 de milioane de ani.

În prezent, cercetătorii departamentului Optoelectronics Research Center (http://www.orc.soton.ac.uk/) din cadrul Universităţii Southampton (Marea Britanie) au reuşit să amplifice foarte mult atât capacitatea de stocare a datelor, cât şi durata memoriei, ajungând astfel la cifre uluitoare: cristalul de cuarţ special dimensionat poate stoca până la 360 Tb de date pe un interval de timp de 14 miliarde de ani.


Ei au reuşit aceasta folosind pentru imprimare un laser de lumină la scară de femtosecunde pe un singur strat subţire de sticlă de cuarţ nanostructurată (https://www.youtube.com/watch?v=OP15blgK5oU). Cu această tehnologie se poate stoca efectiv întreaga cunoaştere şi istorie a umanităţii, din cele mai vechi timpuri şi până în prezent, într-un volum mic de memorie.

Pentru a avea idee cât durează o femtosecundă, putem să comparăm distanţele pe care le parcurge lumină într-o perioadă scurtă de timp. Se ştie că într-o secundă o rază de lumină parcurge aproximativ 300 000 de kilometri; într-o nanosecundă (care înseamnă a miliarda parte dintr-o secundă), lumina parcurge aproximativ 30 de centimetri; într-o femtosecundă, aceeaşi rază de lumină parcurge doar 300 de nanometri, adică o distanţă puţin mai mare decât cea mai mică bacterie cunoscută. Un alt mod de a ne gândi la ceea ce înseamnă durata unei femtosecunde este următorul: o femtosecundă este pentru o secundă ceea ce o secundă este pentru aproximativ 32 de milioane de ani.

Tehnica de imprimare a datelor utilizează impulsurile laserului de femtosecunde pentru a le scrie astfel în structura 3D a cristalului de cuarţ, la scara nanometrică. Aceste impulsuri creează trei straturi de puncte nanostructurate, fiecare dintre ele aflându-se la doar câţiva microni distanţă de următorul. Modificările în structura cristalului pot fi citite prin compararea cu un eşantion dintr-un alt impuls luminos, înregistrând astfel orientarea undelor luminoase după ce acestea au trecut.


Savanţii au numit această memorie ca fiind o „memorie 5D”, pentru că ea include cele trei dimensiuni cunoscute ale spaţiului fizic şi alte două dimensiuni care sunt responsabile pentru codarea polarităţii şi a fascicolului de lumină ce creează punctele. În plus, aceasta memorie de cuarţ se dovedeşte a fi rezistentă şi la temperatură: depozitarea corectă a informaţiei rezistă până la o temeperatură exterioară de 157 grade Celsius.

Cercetătorii au stocat deja în această memorie câteva dintre textele importante ale umanităţii: Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, lucrarea Optica a lui Newton, Magna Carta şi Biblia în ediţia Regelui James (considerată cea mai apropiată de forma textului original).

Odată cu această tehnologie foarte avansată de stocare a unui volum imens de date pentru o perioadă de timp practic nesfârşită elimină posibilitatea pierderii unor informaţii foarte preţioase despre omenire, aşa cum s-a petrecut în cazul arderii manuscriselor antice din Biblioteca din Alexandria.

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook Gazeta de Informații!

Citiți și...

SUA critică România, în raportul despre drepturile omului: "hărţuirea romilor şi deţinuţilor de către Poliţie şi Jandarmerie",'discriminarea romilor","ideile antisemite, rasiste, xenofobe şi naţionaliste sunt răspândite în continuare online în ţară"
Un fermier pune porumb pe foc in loc de lemn, lemnul s-a scumpit atat de tare din cauza taierilor masive permise de Iohannis si PSD
De ce l-a sprijinit Germania pe Traian Băsescu. Mircea Coșea arată cum profită de România
Desfiinţarea Departamentului Securităţii Statului de catre FSN şi o lista turnătorilor şi securiştilor României. Totul despre fostele Structuri ale Securităţii
Urâciunea pustiirii: Olanda deschide calea (și) pentru legalizarea pedofiliei. De ce vor iluminatii promovarea Gay-ilor? Remus Cernea co. & SOROS si alti sustinatori GAY (organizatia ASUR) glorifica ziua pedofiliei...'
Statul „român” împotriva românilor "Taie-le rădăcinile, acoperă-le cerul, distruge-le tradițiile, dezbină-i, fă-i să se rușineze de ceea ce sunt!"
Planeta atacata de bancheri. Putin e urmatoarea tinta.
DINESCU: ”ORBAN PLINGE DE MILA CORPORATIILOR CARE AR CISTIGA PREA PUTIN”
MINERIADA DNA – Parchetul anticoruptie ii cerceteaza penal pe judecatorii din CSM care au exclus-o pe Camelia Bogdan din magistratura, dupa ce aceasta a dat miercuri pana la 12 noaptea, denunturi in fata procurorului Remus Budai. Pregateste DNA punerea in miscare a actiunii penale impotriva judecatorilor din CSM si suspendarea lor din functie?
Pădurarii din Mehedinți puși să strângă voturi pentru PNL
"Semnul fiarei"/Verichip incepe sa ia o amploare tot mai mare
DOCUMENT / Legea offshore, noua Roșia Montană. Petroliștii primesc scutiri de taxe și derogări de la legea patrimoniului
Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Gazeta de Informații

Gazeta de Informații: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@gazetadeinformatii.ro