Legea e clară: În cazul unui risc de faliment, banca poate confisca economiile clienților săi!

Distribuie!by Legea cu care s-a confruntat Parlamentul României este clară: În cazul unui risc de faliment, banca poate confisca economiile clienților săi! loading... Complet legal! Acest act scandalos este consecința directivei Uniunii Europene, care a trebuit introdus și adoptat în toată Europa. Toate țările au fost nevoite să se conformeze […]
Distribuie!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Legea cu care s-a confruntat Parlamentul României este clară:


În cazul unui risc de faliment, banca poate confisca economiile clienților săi!

loading...

Complet legal!


Acest act scandalos este consecința directivei Uniunii Europene, care a trebuit introdus și adoptat în toată Europa. Toate țările au fost nevoite să se conformeze deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) luate la 19 iulie 2016. În caz contrar, țărilile trebuiau să facă față unor sancțiuni și reglementări legale.

Vă amintiți cum au fost confiscați banii din depozitele bancare în Cipru în 2013?

Conceptul numit capitalizare internă (bail-in) este un mecanism prin care băncile aflate în dificultate se pot salva de la faliment cu ajutorul banilor deponenților. Acest proces se aplică respectând o ierarhine prin utilizarea „principiului cascadei”. Primii afectați în caz de insolvență sunt acționarii băncii, urmați de deținătorii de alte instrumente de capital, apoi alți creditori și în final persoanele fizice și IMM-urile care au depozite de o valoare mai mare de 100.000 euro.


Acest mecanism a putut fi văzut în 2013 în Cipru când fondurile din conturile bancare ale clienților unei bănci au fost înghețate până s-a determinat care este suma de care banca respectivă are nevoie pentru a se salva. Banii au fost confiscați din depozitele clienților sub forma unei taxe de 30% aplicată peste noapte soldului curent (pentru sumele de peste 100.000 euro).

Această procedură de capitalizare internă este acum legalizată în toată Europa fără nicio reținere. Acum salvarea băncilor cu banii deponenților este legală.

Așadar, conform BRRD (Bank Recovery and Resolution Directive) toate persoanele care au un depozit mai mare de 100.000 euro într-o bancă sunt supuse unui risc.

Garanția depozitelor de 100.000 euro este o minciună?

În România există instituția numită Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB) care garantează depozitele de până în 100.000 euro. În 2016 din totalul de 15 milioane de depozite ale persoanelor fizice, 25.000 depășesc plafonul garantat. În cazul acestora, FGDB acoperă doar suma care se încadrează în plafon, iar ceea ce depășește fiind supus riscului de pierdere în cazul colapsului băncii.

Haideți să aruncăm o privire asupra faptelor concrete.

Din raportul anual realizat de FGDB în 2017, se observă că totalul depozitelor eligibile în România este de 267,4 miliarde de lei, iar suma totală a resurselor administrate de FGDB din fondul de garantare al depozitelor este de doar 5,5 miliarde de lei. Din aceste statistici reiese că fondul total de care dispune FGDB este de doar 2% din suma depozitelor pe care susține că le acoperă în cazul în care băncile ajung în insolvență.

Să luăm spre exemplu Banca Transilvania. La sfârșitul anului 2017, a înregistrat suma totală a depozitelor clienților de 49 miliarde de lei. Raportând suma de 5,5 miliarde de lei din fondul FGDB la această cifră, fonul nu este nici măcar 12% din depozitele de la Banca Transilvania. Asta înseamnă că fondurile garantate existente nu ar fi suficiente nici măcar în cazul insolvenței unei singure bănci. Cum și-ar primi clienții banii dacă banca ar intra în insolvență? Cum pot depozanții să se bazeze pe aceste garanții?

Consultantul de strategie din cadrul BNR, Adrian Vasilescu, a declarat:

„Sunt 10 milioane de români care au 15 milioane de conturi bancare. Trebuie menţionat că depozitele românilor sunt garantate prin lege până la 100.000 de euro şi că nu este niciun fel de pericol ca oamenii să piardă aceste sume chiar dacă ar da faliment toate băncile din România, ceea ce ar fi imposibil”.

Cuvintele domnului Vasilescu doresc să liniștească publicul și promit restituirea depozitelor de până în 100.000 euro chiar și în cazul falimentului tuturor băncilor din România. Dar cine va restitui baniidacă FGDB nu dispune de resurse suficiente nici măcar pentru o singură bancă?

Așteaptă cineva ca statul român să suțină FGDB? Cu siguranță nu există banii necerari, mai ales cu datoriile reale pe care le are România în momentul actual. Așadar, banii din bănci sunt supuși riscului?

Unde ajung banii din depozitele dvs.?

Pe lângă legea adoptată care permite confiscarea depozitelor clienților în cazul insolvenței unei bănci, mai apare încă o problema foarte mare legată de sistemul bancar. Este vorba despre efectul de multiplicare al banilor despre care vorbesc economiștii.

Ce este efectul de multimplicare al banilor?

De exemplu, să spunem că dvs. mergeți la bancă și depozitați 100 lei în contul personal. Legea spune că o instituție de credit este obligată să păstreze o rezervă minimă obligatorie (RMO) din depozitele pe care le are. În România RMO este de 8%. Asta înseamnă că banca va fi nevoită să păstreze 8 lei din cei 100 lei pe care dvs. îi depuneți, iar restul de 92 lei pot fi utilizați. Banca va putea folosi acești bani pentru a îi împrumuta unui alt client. Astfel cei 92 lei ajung acum la al doilea client, care la rândul său îi poate cheltui. Să presupunem că acesta îi va folosi pentru a cumpăra un uscător de păr de la un magazin specializat. După ce face achiziția, banii ajung în contul magazinului. Banca la care este deschis acel cont va fi nevoită să păstreze 8% din sumă (7,36 lei), iar restul de 84,64 lei îi împrumultă unui alt client, și așa mai departe. Puteți vedea întreg procesul în următorul tabel:

Bănci individuale Sumă depozitate Suma care se împrumuta Rezerve
A 100,00 92,00 8,00
B 92,00 84,64 7,36
C 86,84 79,89 6,95
D 79,89 73,50 6,39
E 73,50 67,62 5,88
F 67,72 62,30 5,42
G 62,30
Rezerve totale:
37,70
Suma totală a depozitelor Suma totală împrumutată Total rezerve + ultima sumă depozitată:
1.250,00 1.150,00 100,00

Practic, de la suma de 100 de lei sistemul bancar a creat încă 1.150 lei care se află în depozitele mai multor clienți. Problema constă în faptul că acești bani există doar virtual. În numerar există numai rezervele pe care banca le păstrează. Acest sistem funcționează pentru că trăim într-o societate în care majoritatea tranzacțiilor se fac direct din contul bancar și nu cu bani cash. Probabil nu v-ați gândit niciodată la acest aspect, dar acesta este fluxul banilor în realitate.

Imaginați-vă dacă toți clienții unei bănci ar dori să retragă în numerar toată suma pe care o au depusă în cont. Banca nu deține fizic suma totală de bani. Ar fi absolut impsibil să returneze depozitele integrale în numerar tuturor clienților simultan. Sistemul bancar în sine este foarte periculos, bazându-se pe un asemenea demers. Cu cât RMO este mai mică cu atât acest proces e mai periculos fiindcă se creează o sumă mai mare de bani în economie. Până în 2015 RMO era 10%, iar atunci a scăzut la 8%, practic înrăutățindu-se situația.

Cel mai probabil scenariu

Sistemul bancar nu este sustenabil și legea permite confiscarea depozitelor clienților. Aceste ipoteze nu promit un mers al lucrurilor favorabil. Adăugând faptul că singura entitate care garantează depozitele de până la 100.000 euro nu are fonduri suficiente ca sa restituie nici măcar 2% din totalitatea depozitelor eligibile, scenariul nu poate fi decât sumbru în cazul unui insolvențe bancare.

Dacă vreo bancă va ajunge în dificultate nu putem exclude faptul că se vor aplica aceleași mijloace folosite în situațile din Cipru sau din Grecia. Având în vedere legea, atunci când o bancă ajunge la faliment, se va apela în primul rând la acționari, deținători și creditori. Dacă resursele nu sunt suficiente pentru a salva banca, depezitele clienților sunt acum la dispoziția nevoii băncii. Așa a fost în cele două cazuri. Băncile au fost închise și conturile clienților au fost blocate, astfel încât nimeni să nu poată retrage banii din bancă. Peste noapte s-a adăugat un comision sumelor de peste 100.000 euro, iar oamenilor li s-au confiscat banii într-o clipă. Totul legal.

Dacă există aceste antecedente de ce ar fi mai puțin probabil să se întâmple din nou? Mai ales că legea permite acest demers. În ciuda vorbelor, faptele dovedesc că nimeni nu va despăgubi clienții, iar banii lor vor fi pierduți iremediabil.

Pentru a discuta mai multe detalii sau pentru a schimba impresii îmi puteți lăsa comentarii mai jos. Voi încerca să vă răspund tuturor. De asemenea dacă aveți curiozități legate de finațe sau sugestii despre ce ați vrea să citiți la mine pe blog din domeniul economic, nu ezitați să îmi scrieți și voi aborda cele mai interesante propuneri.

SURSE: https://rechinfinanciar.ro/banca-confisca-bani/?fbclid=IwAR23msV3KWwfp-NIV6wdEDvwbu8bAQxor6ERxfzwFIDrAsSuuhBSeeyKMqI

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook Gazeta de Informații!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Gazeta de Informații

Gazeta de Informații: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@gazetadeinformatii.ro