Laura Codruta Kovesi nu era eligibila sa se inscrie pentru postul de procuror sef al Parchetului European pentru ca nu are grad profesional de PICCJ

Distribuie!by Laura Codruta Kovesi a ascuns de Comisia/Juriul de Selectie care a intocmit lista scurta a candidatilor pentru functia de Procuror Sef European faptul ca nu are grad profesional de PICCJ ci doar grad profesional de parchet de pe langa tribunal, ceea ce ar fi facut-o neeligibila pentru functia respectiva. […]
Distribuie!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Laura Codruta Kovesi a ascuns de Comisia/Juriul de Selectie care a intocmit lista scurta a candidatilor pentru functia de Procuror Sef European faptul ca nu are grad profesional de PICCJ ci doar grad profesional de parchet de pe langa tribunal, ceea ce ar fi facut-o neeligibila pentru functia respectiva.

loading...

Numai pentru acest singur argument candidatura acesteia ar trebui descalificata si intreaga procedura de selectie a Procurorului Sef European reluata, deoarece intregul proces de selectie a fost viciat.


Conditiile de eligibilitate pentru functia de Procuror Sef European, prevazute de art. 14 alin. 2 lit. c) din Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului de punere in aplicare a unei forme de cooperare consolidata in ceea ce priveste instituirea Parchetului European (EPPO), prevad ca si conditie necesara pentru inscrierea in aceasta competitie calificarea necesara pentru a putea fi numit la cel mai inalt parchet din tara:

The European Chief Prosecutor shall be selected from among candidates:
(…)
(c) who possess the qualifications required for appointment to the highest prosecutorial or judicial offices in their respective Member States
“.


Cu alte cuvinte, pentru a indeplini conditiile de a se inscrie in procedura de selectie si ulterior a fi selectata, era necesar ca Laura Codruta Kovesi sa fi avut calificarea necesara pentru a fi numita ca procuror la parchetul de cel mai inalt nivel in Romania, adica procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Laura Codruta Kovesi, insa, avand doar grad profesional de tribunal, nu are calificarea ceruta de lege pentru a fi numita nici macar ca procuror la nivel de parchet de pe langa vreo curte de apel, daramite la nivelul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Cunoscand cerintele pentru functia de Procuror Sef European precum si faptul ca nu detine gradul profesional de PICCJ, Laura Codruta Kovesi a solicitat Sectiei pentru procurori din cadrul CSM recunoasterea gradului profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, solicitare care insa i-a fost respinsa.

Vom prezenta mai jos o serie de date din care rezulta ca Laura Codruta Kovesi stia ca nu are grad de PICCJ, ceea ce ar fi facut-o neeligibila pentru functia de Procuror Sef European.

1. Conditiile pentru a functiona in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie

Cum am aratat mai sus, conditia pentru ca o persoana sa poata intra in procedura de selectie pentru pozitia de Procuror Sef European era sa aiba “calificarile necesare” sa poata fi numita/desemnata la cel mai inalt parchet din “statul membru”.

Prin urmare, legislatia privind numirile la parchetele de cel mai inalt nivel depinde de fiecare stat membru.

In cazul Romaniei, accederea la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se poate face in prezent doar prin “promovare”, jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie fiind constanta in a recunoaste dobandirea gradului profesional doar prin concurs.

Promovarea se poate face “pe loc”, adica procurorul da o serie de examene pentru a obtine grad de PICCJ insa acesta functioneaza in continuare la parchete inferioare, sau “efectiva”, caz in care procurorul functioneaza efectiv in cadrul PICCJ.

Inainte de modificarea Legii 303/2004 prin Legea 242/2018 (una dintre legile justitiei contestate de unii), practica la nivelul parchetelor era de a permite delegarea procurorilor de la parchete inferioare la parchete superioare ierarhic, unde nu aveau dreptul de a functiona. Aceasta masura putea fi dispusa pe o perioada de 6 luni, ce se putea prelungi o singura data.
 
Conditiile pentru promovare si delegare s-au modificat odata cu intrarea in vigoare in 2018 a modificarilor la legile justitiei, mult blamate de o parte din presa, politica si altii, modificari prin care s-au inasprit conditiile pentru promovarea si delegarea la PICCJ.

Potrivit noilor modificari facute Legii 303/2004, intrate in vigoare prin Legea 242/2018 la data de 18.10.2018, delegarea nu mai poate fi dispusa decat la parchete la care procurorii au dreptul sa functioneze, adica la parchete de acelasi grad profesional sau la cele inferioare.

Astfel, noile dispozitii din Legea 303/2004 prevad:

Art. 57
(7) In interesul serviciului, procurorii pot fi delegati, cu acordul scris al acestora, inclusiv in functii de conducere, dispozitiile alin. (1)-(6) fiind aplicabile in mod corespunzator. Delegarea procurorilor la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii – Sectia pentru procurori.

(8) Judecatorii si procurorii pot fi delegati numai la instante sau parchete la care au dreptul sa functioneze potrivit gradului profesional dobândit.

Art. 59
Detasarea si delegarea nu se pot face la instante sau parchete de nivel superior celor la care judecatorul sau procurorul are dreptul sa functioneze potrivit legii.

Pe data de 09.07.2018 Laura Codruta Kovesi a fost revocata de la conducerea DNA. Pentru a nu se intoarce inapoi la Sibiu, pe data de 11.07.2018 Procurorul General al PICCJ Augustin Lazar a delegat-o pentru 6 luni pe Laura Codruta Kovesi la PICCI, in cadrul Serviciului de Indrumare si Control, profitand de legea in vigoare inca la acea data care permitea eludarea necesitatii conditiei de detinere a unui grad profesional corespunzator pentru delegare.

In noile conditii impuse de modificarile aduse Legii 303/2004 prin Legea 242/2018, insa, numirea si delegarea la PICCJ nu se mai putea face decat daca procurorul avea grad profesional de PICCJ.

Prin urmare, cheia pentru Laura Codruta Kovesi, atat pentru promovarea cat si pentru delegarea la PICCJ, in noile conditii impuse de modificarile facute la legile justitiei, era sa i se recunoasca gradul de PICCJ.

2. Actiunile Laurei Codruta Kovesi pentru recunoasterea gradului profesional de PICCJ si ascunderea fata de comisia de selectie a faptului ca nu are calificarile necesare sa functioneze in cadrul PICCJ

Vom prezenta mai jos, in ordine cronologica, desfasurarea evenimentelor care arata ca Laura Codruta Kovesi nu are grad profesional de PICCJ, aceasta neputand functiona in cadrul celui mai inalt parchet din Romania, care era una dintre conditiile pentru a accede in pozitia de Procuror Sef European.

Astfel, in toamna anului 2018 Laura Codruta Kovesi solicita Sectiei pentru procurori a CSM sa-i recunoasca gradul profesional de PICCJ.

Pe data de 06.11.2018, prin hotararea nr. 673, Sectia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea formulata de Laura Codruta Kovesi de recunoastere a gradului profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In cuprinsul hotararii, printre altele, s-a aratat ca “numirea procurorilor in functii de conducere in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu trebuie confundata cu o promovare a acestora la unitatile de parchet respective” si ca “promovarea in grad profesional a judecatorilor si procurorilor trebuie sa se realizeze exclusiv prin parcurgerea procedurilor legale de concurs“.

La acea data deja presa relata ca Laurei Codruta Kovesi nu i s-a recunoscut gradul profesional de PICCJ.

Pe data de 19.11.2018 s-a lansat de catre Comisia Europeana un apel public la candidaturi pentru functia de Procuror Sef European, cu data limita de depunere a candidaturilor 14 decembrie, ora 12.00.
 
Laura Codruta Kovesi isi depune scrisoarea de candidatura, in cuprinsul careia afirma:

I also have the the qualifications required for appointment to the highest prosecutorial offices“.

Aceasta afirmatie este in totala contradictie cu ceea ce Sectie pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii decisese cu putin timp inainte: Laura Codruta Kovesi NU are gradul corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ci pe cel corespunzator parchetului de pe langa tribunal.

Cu alte cuvinte, sustinerea Laurei Codruta Kovesi ca ar detine gradul profesional de PICCJ, adica calificarea necesara dupa legea romana pentru a fi numita la parchetul de cel mai inalt nivel, era falsa.

In urma refuzului Sectiei pentru procurori a CSM de a i se recunoaste gradul profesional de PICCJ, pe data de 27.12.2018 Laura Codruta Kovesi a formulat cerere de anulare a hotararii nr. 673 din 06.11.2018 a Sectiei pentru procurori a CSM, aceasta cerere formand obiectul dosarului nr. 8930/2/2018 de pe rolul Curtii de Apel Bucuresti.  

Prin acest demers, Laura Codruta Kovesi demonsteaza, odata in plus, ca stie exact ca afirmatia sa din dosarul de candidatura este falsa, situatia oficiala din prezent atestand ca ea are doar grad profesional de parchet de pe langa tribunal, ceea ce nu-i permite accederea la cel mai inalt parchet din tara.

3. Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie in materie

Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat mai multe decizii prin care a respins cererea unor procurori care au detinut functii de conducere in cadrul Parchetului de pe langa ICCJ de a li se recunoaste gradul profesional de la acest nivel.

Spre exemplu, in decizia 1182/2016, ICCJ a transat foarte clar situatia, astfel:

Pe de alta parte, din analiza si interpretarea logica si teleologica a dispozitiilor Legii nr. 303/2004, republicata, rezulta ca, in cazul judecatorilor si procurorilor, cariera evolueaza prin promovare dintr-un grad profesional in gradul profesional urmator.

De asemenea, mai rezulta ca, gradul profesional superior, dobandit in conditiile legii, are un caracter definitiv in evolutia carierei profesionale.

Astfel, nu poate fi acceptata sustinerea conform careia, prin numirea procurorilor in functii de conducere la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, conform dispozitiilor legale derogatorii, prevazute de art. 55 din Legea nr. 303/2004, care este o norma de exceptie, interpretata restrictiv, acestia dobandesc in mod automat gradul profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, intrucat, in mod evident, s-ar produce o incalcare a dispozitiilor legale privitoare la promovarea, numai prin concurs, in functii de executie imediat superioare.

Ca atare, atat legea, cat si jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie erau foarte clare la data la care Laura Codruta Kovesi si-a depus dosarul de selectie: aceasta nu avea grad profesional de PICCJ, fapt ce a fost ascuns Comisiei de selectie.

4. Gradul profesional al procurorilor din cadrul DNA si DIICOT

DNA si DIICOT sunt structuri organizate la nivelul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Cu toate acestea, normele speciale de organizare a acestor directii permit o procedura de selectie derogatorie, in urma careia in aceste structuri pot functiona procurori cu grad inferior, chiar de judecatorie.

Ca atare, procurorii selectati in cadrul DNA si DIICOT au dreptul de a functiona, pentru o perioada de timp, DOAR in cadrul acestor structuri, fara a li se recunoaste grad corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si justitie.

Acest fapt este subliniat de deciziile pronuntate atat de Curtea Constitutionala, cat si de Inalta Curte de Casatie si Justitiei.

Astfel, prin decizia 545/2011, Curtea Constitutionala a decis ca: “procurorii care nu au urmat procedurile legale de concurs pentru avansarea in grad profesional, dar care au lucrat o perioada in cadrul DIICOT sau DNA si li s-a recunoscut, pe acea perioada, gradul profesional corespunzator acestor structuri, nu sunt in aceeasi situatie juridica cu cei care au urmat procedurile de concurs pentru avansarea în grad profesional, potrivit legii“.

Curtea Constitutionala mai arata ca legea a fost modificata in acest sens tocmai pentru a inlatura inechitatile din sistem.

La fel, in decizia precitata, Inalta Curte de Casatie si Justitie arata ca:

Jurisprudenta ulterioara a sectiei de contencios administrativ a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a devenit constanta si unitara, in sensul ca promovarea in grad profesional a judecatorilor si procurorilor se realizeaza in mod exclusiv prin parcurgerea procedurilor legale de concurs.

Prin urma, Laura Codruta Kovesi, care in prezent are grad profesional de tribunal, nu putea obtine grad de PICCJ fara sa fi obtinut anterior, in urma unui concurs, gradul profesional corespunzator parchetului de pe langa curtea de apel, ceea ce nu s-a intamplat.

5. Activitatea prezenta a Laurei Codruta Kovesi in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este una temporara, in baza prelungirii unei delegari pe o perioada de maxim 6 luni

Cum am aratat la punctul 2, Laura Codruta Kovesi a fost delegata la PICCJ, pe data de 11.07.2018, prin ordinul direct al Procurorului General Augustin Lazar, desi aceasta avea doar grad de parchet de pe langa tribunal.

Pe data de 18.10.2018, prin intrarea in vigoare a Legii 242/2018, care a modificat o serie de articole din Legea 303/2004, conditiile de delegare s-au inasprit. Astfel, cum am aratat anterior, procurorii pot fi delegati numai la parchetele la care au grad corespunzator sau la cele inferioare si nu pot fi delegati la parchete superioare gradului unde pot functiona.

Pe data de 04.12.2018, in dispretul prevederilor legale, Procurorul General Augustin Lazar a propus Sectiei pentru procurori a CSM prelungirea delegarii pentru inca 6 luni la PICCJ, incepand cu 11.01.2019, a Laurei Codruta Kovesi.

Sectia pentru procurori a CSM, prin hotararea 778/20.12.2018, in dispretul prevederilor legale in vigoare la acea data (cele din Legea 242/2018), a aprobat prelungirea delegarii Laurei Codruta Kovesi la PICCJ pentru inca 6 luni, prelungire pe care a justificat-o pe prevederile legale in vigoare anterioare Legii 242/2018, care la data de 22.12.2018, insa, nu mai erau in vigoare.

Prin urmare, Laura Codruta Kovesi isi desfasoara activitatea in prezent in cadrul PICCJ – Serviciul de Indrumare si Control, in baza hotararii a Sectiei pentru procurori a CSM prin care s-a dispus prelungirea delegarii acesteia pe o perioada de inca 6 luni, incepand cu data de 11.01.2019, care este fundamentata pe o lege ce nu mai era in vigoare la momentul aprobarii prelungirii delegarii acesteia la PICCJ.

Asa cum rezulta din continutul hotararii 778/20.12.2018, prelungirea delegarii s-a facut in baza vechii forme a Legii 303/2004, ce nu prevedea ca si conditie pentru delegare ca procurorul sa aiba dreptul de a functiona in cadrul structurii de parchet unde este delegat.

Avand in vedere faptul ca Sectia pentru procurori a CSM a decis prelungirea delegarii Laurei Codruta Kovesi in mod vadit nelegal, aplicand o lege ce nu mai era in vigoare, am formulat plangere prealabila impotriva acestei hotarari, urmand a cere instantei si suspendarea executarii acestei hotarari.

Distinct insa de plangerea prealabila formulata, modul in care Sectia pentru procurori a CSM a argumentat prelungirea delegarii Laurei Codruta Kovesi pe o lege ce nu mai era in vigoare, si care atunci nu prevedea conditia detinerii gradului profesional corespunzator, nu face altceva decat sa confirme, inca o data, ca Laura Codruta Kovesi NU are dreptul de a functiona la nivelul PICCJ, acesta fiind de altfel si motivul pentru care Sectia pentru procurori a evitat aplicarea legii noi, ce prevede imperativ conditia ca procurorul sa fi obtinut gradul respectiv pentru a putea fi delegat la un parchet.

In concluzie, in prezent Laura Codruta Kovesi nu are grad profesional de PICCJ, care e cel mai inalt grad din Romania, motiv pentru care nu poate functiona in cadrul PICCJ, prin urmare era neeligibila pentru a participa la respectiva selectie pentru pozitia de Procuror Sef European.

Chris Terhes
Romanian Community Coalition

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook Gazeta de Informații!

Citiți și...

Disperare în rândurile Rețelei SOROS după numirea lui Dăncilă. SOROŞISTUL Cristian Pârvulescu, despre desemnarea premierului Dăncilă: "S-ar putea ca această decizie a preşedintelui să fie o eroare"
Adio implanturi dentare! În scurt timp vom înlocui dinţii lipsă cu „biodinţi” noi, care vor creşte direct în gura pacienţilor.
ALEXANDRU BITTNER A MĂRTURISIT TOT ÎN SUA, ÎN DOSARUL MICROSOFT șI A OBțINUT O ÎNțELEGERE CU FBI șI IRS
Ministrul Finanţelor vrea ca toate preţurile din România să fie în lei, şi nu în echivalentul în lei a unor preţuri în euro
SURPRIZA pregătită pentru Putin la New York. S-a întâmplat chiar și în sediul ONU
Florian Coldea chemat la Parchet
Urâciunea pustiirii: Olanda deschide calea (și) pentru legalizarea pedofiliei. De ce vor iluminatii promovarea Gay-ilor? Remus Cernea co. & SOROS si alti sustinatori GAY (organizatia ASUR) glorifica ziua pedofiliei...'
Judecătoarea Mădălina Afrăsinie, mesaj dur pentru Iohannis: Aveți dreptate când spuneți că românii cinstiți își doresc autostrăzi, spitale, educație. Ne spuneți dacă ați plătit impozite pentru meditațiile pe care dv ați declarat că le-ați dat?
Atac al Ministrului Culturii - agentul Șoroșist , către Florin Zamfirescu: Sunteți agentul lui Putin
Discursul anti-homosexuali şi zoofili al lui Florin Călinescu, cenzurat de Realitatea TV. “Or să ajungă să ne împuşte ca în Planeta Maimuţelor!”
Organizatia "Coruptia Ucide" despre Iohannis: „ A facut un gest inacceptabil de complicitate cu PSD“
S-a lamurit si Moise Guran de Iohannis: Adio, domnule Iohannis! Cât ne folosește un președinte paralizat de frică?
Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Gazeta de Informații

Gazeta de Informații: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@gazetadeinformatii.ro