Larry Watts:. „Acţiunile de politică externă ale lui Ceauşescu au fost corecte”, acţiunile lui Pacepa pe tărâm american au avut scopul de a dezinforma Guvernul de la Washington despre situaţia reală în care se afla România. Mai mult, Watts consideră că informaţiile livrate de Pacepa americanilor se potriveau perfect dezinformărilor sovietice despre România, mai ales că acesta a recunoscut de mai multe ori că a lucrat pentru serviciul sovietic de spionaj KGB 

Distribuie!by Istoricul Larry Watts a lansat, astăzi, cea de-a doua carte despre politica internaţională a României în perioada Războiului Rece. În volumul „Cei dintâi vor fi cei din urmă”, Watts analizează atitudinea României, ca actor internaţional, insistând că ţara noastră în epoca Ceauşescu a dus o politică de mediere şi […]
Distribuie!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Istoricul Larry Watts a lansat, astăzi, cea de-a doua carte despre politica internaţională a României în perioada Războiului Rece. În volumul „Cei dintâi vor fi cei din urmă”, Watts analizează atitudinea României, ca actor internaţional, insistând că ţara noastră în epoca Ceauşescu a dus o politică de mediere şi adesea de blocare a influenţei sovietice.

loading...

 

Evenimentul de prezentare oficală a cărţii „Ce dintâi vor fi cei din urmă” a avut loc la Biblioteca Centrală Universitară. Alături de Larry Watts, au mai vorbit despre carte generalul Ioan Talpeş, generalul Teodor Frunzeti, istoricii Mihai Retegan şi Dinu Giurescu. În sală au fost prezenţi şi consilierii prezidenţial Iulian Chifu şi Iulian Fota, dar şi fostul şef al Serviciului Român de Informaţii, Virgil Măgureanu.


Istoricul invocă „paradoxul românesc” Watts insistă asupra „paradoxului românesc” creat în România lui Ceauşescu din cauza combinaţiei de politici economice şi sociale proaste şi a strategiilor inspirate de politică externă şi spionaj.  Astfel, spune Watts, Ceauşescu a încercat o distanţare faţă de Moscova şi faţă de tratatul de la Varşovia. Astfel, deşi România se afla într-o poziţie incomodă faţă de Moscova, aceasta a fost una dintre puţinele state care a cerut ţărilor semnatare ale Pactului de la Varşovia reduceri bugetare pe plan militar şi focusarea în schimb asupra dezvoltării politicilor sociale şi economice.

Tot România a fost ţara care a militat ca ţările semnatare ale Pactului să se alăture eforturilor de dezarmare NATO. „Trebuie să luăm în calcul că, pe lângă dezvoltarea militară, politicile de dezvoltare socio-economice trebuie să devină actuale”, spunea, potrivit lui Larry Watts, Nicolae Ceauşescu în iulie 1989. România şi-a dorit separarea de sovietici În cadrul aceluiaşi discurs din iulie 1989, conducătorul Republicii Socialiste România cerea reformarea Pactului de la Varşovia şi prin democratizarea modului în care se alege conducerea Comandantului Suprem al statelor semnatare ale Pactului. Totodată, spune Watts, Ceauşescu a propus ca Pactul de la Varşovia să le fie deschis tuturor statelor socialiste din Europa.


„Am cerut întotdeauna alegerea Comandantului Suprem o dată la un an sau doi dintre ţările membre din interiorul Pactului. Continuarea acţiunilor nu mai necesită leadership sovietic. Putem găsi şi alte soluţii acceptabile”, ar fi declarat Ceauşescu, potrivit istoricului. Luând în calcul toate acestea, Watts concluzionează că acţiunile întreprinse de statul român în materie de politică externă au fost corecte şi că lipsa de încredere din partea Occidentului şi a Statelor Unite cu care s-a confruntat România după căderea comunismului este rezultatul unor dezinformări.

„Ce au făcut nişte români împotriva altor români nu este însă un motiv pentru a judeca o ţară”, a explicat Larry Watts. Neîncrederea Occidentului în România, rezultatul dezinformărilor Prezent la evenimentul de lansare al cărţii, generalul Ioan Talpeş a înaintat şi el teza potrivit căreia România a fost ţinta unor dezinformări în Occident. „După 1989, România a revenit la cursul ei natural. Cum se face că şi atunci se vorbea despre o lipsă de încredere? Cum de ne-a fost atât de greu să câştigăm încrederea pe plan extern?”, s-a întrebat retoric Talpeş.

La rândul său, istoricul Dinu Giurescu a insistat că volumul lui Watts a schimbat perspectiva asupra politicii externe a României din perioada Războiului Rece şi că cercetătorii vor fi obligaţi de-acum înainte să integreze în cercetările lor descoperirile istorice ale lui Watts.

„Noi, istoricii, vom fi obligaţi de-acum încolo să ţinem seama că şi prietenii şi duşmanii ne supraveghează la fel de acerb. Doresc să subliniez ce sentimente «frăţeşti» aveau colegii noştri din blocul sovietic faţă de Români”, a spus Giurescu. Pacepa, unul dintre cei care au dezinformat la Washington Larry Watts dedică un capitol al cărţii analizei defectării generalului Ion Mihai Pacepa, adjunctul Direcţiei pentru Informaţii Externe, în Statele Unite. Istoricul susţine că acţiunile lui Pacepa pe tărâm american au avut scopul de a dezinforma Guvernul de la Washington despre situaţia reală în care se afla România. Mai mult, Watts consideră că informaţiile livrate de Pacepa americanilor se potriveau perfect dezinformărilor sovietice despre România, mai ales că acesta a recunoscut de mai multe ori că a lucrat pentru serviciul sovietic de spionaj KGB.

Citeste mai mult: adev.ro/pbcikn

Vă invităm să urmăriți pagina noastră de Facebook Gazeta de Informații!

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather
Distribuie!

Despre Gazeta de Informații

Gazeta de Informații: Capitalism, Ceausescu, Conspiratii, Design, Diverse, Eminescu, Istorie, Masonerie, Pamflet, Politica, Sanatate, Simboluri si Spiritualitate. Contact: office@gazetadeinformatii.ro